Inima mea e la tine..nu, nu a fost alegerea mea să ți-o dau, a fost o întâmplare, a fost un lucru imprevizibil și pe care nu îl puteam ocoli...nici tu nu știai că se va întâmpla, dar, până la urmă, cine știa? Nu noi, asta-i sigur....Dar nu, nu mă înțelege greșit, nu-mi pare rău, sunt fericită că s-a întâmplat așa pentru că până acum ce am descoperit în tine sunt chestii și gesturi pe care sincer, nu credeam că un bărbat le face...Te-ai șlefuit frumos, ca un diamant și ești de neprețuit. Sunt convinsă că faptul că din adolescență te-ai crescut tu, pe puterile și umerii tăi au contribuit foarte mult la formarea bărbatului care ai ajuns să fii până acum și faptul că între noi s-a întamplat schimbul de sentimente acum este perfect, pentru că un moment mai bun nu se putea. Perfect timing, baby, perfect timing...Mai devreme nu eram eu capabilă de iubirea ta, mai târziu poate era prea târziu, dar atunci când s-a întâmplat a fost momentul în care aveam cea mai mare nevoie de tine și ai venit, mi te-ai arătat și m-ai cucerit cu adevărat.
Da, inima mea e la tine, te rog, ai grijă de ea, că e fragilă și se poate sparge oricând, iar cioburile...va trebui să le culeg eu...lucru care nu e imposibil, dar fărașul l-am aruncat, așa încât să îl găsească o altă persoană care are nevoie de el.
Da, inima mea e la tine și sper că așa va rămâne mereu, protejeaz-o, căci eu pe a ta am pus-o într-un seif și nu am de gând să-l mai deschid vreodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu