Când există oameni care mă încurajează și au încredere în mine, mă descurc. În momentul în care îmi zice cineva important din viața mea că nu sunt bună de nimic, e ca și cum îmi însămânțează ideea aia în cap și chiar nu mai îs bună de nimic. Mă panichez și mă stresez și am impresia că sunt acul din carul cu fân. Sau, mai bine zis, un mic firicel de iarbă de pe o plajă mare și lată. Nu-mi place deloc situația asta...nu îmi place negativismul care crește în mine și urăsc să zic asta, dar într-adevar, în lumea în care trăim totul se rezumă la bani. Căci dacă îi ai, poți face ceea ce vrei să faci. Dacă nu îi ai, te stresezi să îi faci și nu te mai poți bucura de nimic. M-am săturat!!!