Malasorte

Ce plumb ma leaga de acest pamant, de aceasta banca inghetzata si fulgi de nea pe fatza mea...sunt in ceva gara europeana nici nu imi dau seama, drogul ramas in sange ma face confuz si realitatea ce ma inconjoara e foarte difuza si distorsionata. Batai de inima ce imi preling sangele in toata adunatura asta de carne si oase, defapt sunt mult prea departe de prima durere trupeasca sunt invins si cuprins in amintirea ei, e craciun si lumea pluteste haotic pe acest peron spre alte directii unii se imbratziseaza altii duc plase cu cadouri iar eu m-am oprit un pic, cred ca e ultima calatorie savarsita; de aici ma va duce trenul final pe alte meleaguri. Imi mai incalzesc sufletul cu sarutarea ei din trecut, cineva din spate asteapta sa plecam dar eu am impresia ca ea ma priveste in ascuns din multime, ingerii imi plang zapada imprejur si simt cum trupul imi devine una cu aceste vremuri. Parca as plange, dar mai bine as rade cu lacrimi in ochi stiind ca imi voi implini nunta de argint cu frumoasa moarte ce imi va rupe lantul amintirilor descatusandu-ma de toata tristetzea si intinaciunea de care sunt amarnic cuprins. Misteriosul domn ma va lua de mana si in cateva clipe voi fi transpus prin portalul de lumina, mai am timp sa imi deapan si alte imagini dar tot ce vad este Ea suprema pasiune, jocul arzator care m-a cuprins impatimit de prima data.Oare ce nu a mers bine ?...e prea tarziu...regretul meu imi poarta si provoaca amaraciunea. Cuprins de nostalgicul joc al fulgilor mintea imi aluneca usor printre ei si acest rasarit matinal de pe peronul unei gari imi va fi apusul in inima ei si in eternitate.........Sic luceat lux.

by Malasorte.