Substanţă toxică-i iubirea noastră.

Încă exişti în inima mea. Sufletul meu încă se luptă să se reîntregească, să adune toate cioburile provocate de ieşirea ta din viaţa mea. Marea e mereu în sufletul meu, fie vară, fie iarnă...şi fiecare val care se sparge la ţărm îţi şopteşte numele şi se pierde în nisipul ud. Te regăsesc în fiecare fum de ţigară. Faci parte din fiecare zi pe care o respir, chiar dacă am înţeles că prezenţa ta acum şi în viitor este nulă. Nu mai imi plang de milă, incerc să nu le mai vorbesc prietenelor mele de tine, tac şi merg mai departe - exact aşa cum m-ai învăţat. Aşa cum trebuie, de fapt. Nu te-aş mai vrea înapoi, nu mă înţelege greşit prietene...eşti trecutul meu frumos şi plin de amintiri cu câteva zgârieturi, aşa, ca de pisică. Îmi place să scriu despre tine pentru că orice piesă frumoasă pe care o ascult încă o asociez cu iubirea noastră înecată de ceva furtuni undeva în largul mării.
M-a zdrobit pierderea ta, îţi recunosc, dar de fiecare dată când îmi amintesc, îmi iau un moment de respiro şi îmi spun în gând că totul va fi bine până la urmă. Şi încerc să zâmbesc şi să fiu 100% implicată în orice conversaţie, dar uneori, parcă mintea mea prinde aripi şi zboară acolo unde eşti tu. Dar tu eşti Trecutul şi oamenii susţin că nu e bine să trăieşti acolo..că Prezentul e mult mai important. Şi oricum, tu ai insistat atât de mult să nu te mai iubesc şi să nu mă mai interesez de viata ta, ca ma îndrept cu paşi mărunţi spre asta. Îţi doresc tot ce-i bun, prietene. Mai am un ultim sfat, cel pe care-l dau tuturor, cel pe care-l scriu pe oriunde apuc..pe bănci, şerveţele, pereţi s.a.m.d. şi anume "Niciodată Să Nu Uiţi De Inima Ta !"

Te-am iubit, prietene. .şi o voi face mereu.

Big History - Baby

I will always love. Till the end of times.

C.D.B.

Adrian Păunescu - Oraţie de nuntă

Astfel după tine se încheie toate.
Trag oblonul negru la fereastra mea.
Nu mai vreau decepţii, vreau singurătate,
Nu mai vreau iubire, voi abandona.

Avusesem dreptul şi eu, ca oricare,
La o nebunie, la un ultim glonţ
Ultima speranţă, ultima-ncercare
Dar în magazie era doar gablonz.

Nu-i nici o problemă, toate-s foarte bune.
Te-am iubit desigur, cum mi-ar sta să neg…
Şi cu pasiune, şi cu voluptate
Şi credeam în tine, vrednic şi întreg.

Hai, întinde mâna pentru despărţire
Schimbă-ţi telefonul, că şi eu mi-l schimb
Salutări miresei, salutări la mire,
Poate se rezolvă toate între timp.

Intră în mulţime, nimeni n-o să ştie
Două, trei persone care ne-au ascuns,
Eu voi ţine minte scurta nebunie
Şi-ntrebarea noastra fără de răspuns.

Firea ta ciudată n-o voi regăsi-o
Nici n-ar fi nevoie, tu rămâi un mit.
Nuntă fericită, te-am iubit, adio,
Nu întoarce capul, pleacă, te-am iubit!

Vezi că se confirmă bârfa despre mine:
Te-am lăsat deodată crud şi nefiresc
Totuşi ţine minte, ţine bine minte
Te salvez de mine fiindcă te iubesc.

Verdele e minunat. Verdele intensifică, dă culoare, amplifică tot. Îţi oferă ceva de două ori mai bun decât ceea ce ai tu. Plăcerea va fi de două ori mai bună, muzica la fel, orice emoţie şi orice gust...Toţi porii se vor deschide şi vei simţii tot ce se întâmplă în corpul tău şi vei auzi orice mişcare din jur, până şi paşii grăbiţi ai unei furnicuţe. Orice vers pe care credeai că îl înţelegi, îl vei înţelege cu adevărat. Vei iubii, vei zâmbii, vei desena şi colora, vei gândii sau poate vei cânta de două ori mai bine. Şi e posibil ca "două ori" să fie prea puţin zis.






Semnat,
Alter ego-ul tau.

Te iubesc de mor

Cred că lumea asta e imposibilă. Oamenii - în general. Prea mulţi sunt preocupaţi de vieţile altora şi uită să şi le trăiască pe ale lor...Prea mulţi judecă, fără să se uite în propria lor curte. M-am săturat de toţi cei care mă judecă şi îmi spun ce să fac, ce să simt şi cum să gândesc. Mulţi sunt capabili de asta, dar atât de puţini sunt cei care se opresc puţin din tot delirul şi mă întreabă "Eşti ok ? Mai rezişti ?"
Atât de mult ajungi să iubeşti o persoană încât o urăşti tot atât de tare când vezi că nu are grijă de sănătatea şi viaţa ei..dar într-un final, tot din atât de multă iubire nu renunţi la ea. Nu ştiu să îndepărtez un om când e în necaz. Nu ştiu să uit de el şi nu pot să-l las. Cred că genul ăsta de iubire e "once in a lifetime" cum s-ar spune.
Nu mă interesează cine vede asta şi cine nu. Încerc să nu mă mai las afectată de prejudecăţile tuturor.

Mereu voi fi alături de tine.
High Hopes - Remember That Night - David Gilmour

-Mai eşti cu el ?
-Nu, s-a terminat. Pentru totdeauna.
-Şi îl mai iubeşti ?
-O s-o fac mereu..
-De ce ?
-A fost prima mea iubire şi ştii cum se zice: "Prima iubire n-o uiţi niciodată."
-Până la a doua.
-Poate.
-De ce îl iubeşti ?
-Pentru tot ce nu văd ceilalţi în el..
-Plângi ?
-Nu.
-Ai lacrimi în ochi.
-Aşa sunt ochii mei când vorbesc despre el, strălucesc.
-Te-a părăsit el sau l-ai părăsit tu ?
-Iubirea ne-a părăsit pe noi.
-Şi cum te simţi ?
-Doare..
-Inima ?
-Tot.
-O să treacă..
-Aştept...

realitatea distorsionată.

Sueño de una noche de verano

Stau câteodată şi mă gândesc intens la faptul că undeva în lumea asta există un suflet care se mulează perfect cu sufletul meu. O jumatate pe care eu am pierdut-o şi încă nu am regăsit-o. Şi mă întreb, oare baiatul acela ce face în momentul acesta ? În timp ce eu scriu, şterg, scriu din nou, zâmbesc, plâng, sufăr, îmi consum energia pe n+1 lucruri nesemnificative...el ce face ? Cine e el, de fapt ? Unde e ? Cum e ? Oare zâmbeşte acum ? Poate se uită la un serial şi mănâncă popcorn :)
I-aş putea spune că sunt nefericită, că îl aştept să ne întregim. Aş putea să îi spun că fac în fiecare zi greşeli, dar aşa suntem noi - greşim ca să putem învăţa să nu mai facem aceeaşi eroare din nou.
Momentan îmi lungesc durerea. Momentan, sunt un simplu om care nu ştie cum să oprească un joc ce l-a început, se bucură de el, dar ştie că are urmări. Sunt aceeaşi, dar cu câteva cicatrici în plus. Sunt tot eu - cea care iubeşte din tot sufletul, suferă, se luptă pentru iubire, este naivă, inocentă şi în cele mai urâte momente continuă să creadă în dragostea adevărată.
Sunt cea care îşi aşteaptă sufletul pereche pentru a scrie cu inima iubirea. Şi asta voi rămâne mereu, chiar dacă poate cealaltă jumătate nu-şi va găsi niciodată drumul spre mine.
...dar voi zâmbii mereu.

"Se pare că renunţ la tine doar ca să pot să te vreau iar."

‎"vezi că mi-am lăsat inima la tine, nu ştiu ce poţi face cu ea, găseşte-i o întrebuinţare, mie nu îmi trebuie, pune-o în pivniţă, poate e ca vinul, o să valoreze ceva peste ani, măcar atât să îţi las şi eu ţie dacă tu mă faci să zâmbesc fără să ştii."