extra.ORDINARY HAPPY

Îți dorești o carieră. Îți dorești bunăstare, te imaginezi călătorind și descoperind cele mai frumoase locuri ale pământului. Fiecare colțișor. Dar îți dorești un om drag cu care să poți să faci toate astea. Îți dorești ca într-o bună zi să descoperi iubirea așa cum trebuie ea să fie. Cum e definită în filme și în cărțile de dragoste pe care le furai de la bunica ta și le citeai într-un fotoliu din camera ta. Îți dorești să îl cunoști, să îi afli numele întreg, culoarea preferată și prietenii. Să te trezești și să mergi la jobul pe care îl iubești și să vii acasă și să îi povestești omului care te înțelege. Să faci dragoste. Să faci sex. Câteodată dimineața. Alteori la prânz când ați reușit să mergeți acasă să luați masa împreună. În cele mai faine zile, dimineața, la amiaz și seara. Ha ha. Și în fiecare seară să adormi în brațele lui. Dezbrăcată. Să vă treziți dimineața și să mergeți la frigider dezbrăcați. Să luați o ciocolată și să o împărțiți și unul din voi să pregătească binemeritata cafea. Iar seara, să vă uitați la un film și să beți o bere. Să nu uitați să ieșiți cu prietenii voștrii și să nu uitați să vă distrați. Să îi dai voie să iasă cu băieții și să ieși cu fetele. Să nu uitați că sunteți doi oameni care au hotărât să stea împreună și că nu sunteți proprietatea celuilalt. Iubirea și statul împreună nu înseamnă tăierea sau limitarea libertății. Să aveți o relație sănătoasă. Să vă construiți viața și să o trăiți frumos. La un moment dat, poate vă căsătoriți sau doar faceți un copil. Cine are nevoie de un act care să îi spună că acum “e legal să vă numiți o familie”? Erați deja. Apoi mai faceți un copil. Îi creșteți frumos și nu uitați să vă iubiți și voi în continuare în timp ce îi învățați pe ei despre iubire. Să nu uităm că cel mai bun mod de a-i învăța pe copii este prin puterea exemplului. Vor exista, desigur, și momente mai tensionate, dar să nu le lăsați niciodată să vă acapareze și sa vă transforme relația într-una toxică. Să existe respect mereu. Iar ei, copiii, să îl cunoască prin voi. Ei cresc, pleacă la școală și va fi ciudat la început, fiind obișnuiți să îi aveți mereu prin preajmă, dar veți fi fericiți pentru că veți ști că ați făcut lucrurile bine. Dacă își fac viața lor, e bine. Sentimentul acela straniu va dispărea rapid pentru că voi nu v-ați îndepărtat unul de celălalt în toți acești ani, ba chiar, vă iubiți mai mult. Și veți fi fericiți pentru că, din nou, vă veți trezi dimineața și veți merge dezbrăcați la frigider să luați o ciocolată.

Eternitatea dintr-un minut

Fiecare persoană care intră în viaţa ta, te afectează într-un fel. Orice fel. Toţi îşi pun amprenta asupra ta, chiar dacă nu realizezi asta. Unii te afecteaza mai tare decât ai crezut că se poate, iar tu încerci să ignori asta. Încerci să nu recunoşti în primul rând în faţa ta şi apoi în faţa celorlaţi că a existat o persoană care te-a făcut, chiar şi pentru câteva momente, să te simţi atât de împlinit încât nici nu mai realizai că exista altcineva pe lângă. Atât de bine. Atât de frumos. Anumite părţi ale vieţii tale au nevoie de o minune şi asta se poate manifesta prin apariţia unei persoane care are menirea să te facă să îţi dai seama că trebuie să preţuieşti viaţa chiar şi în momentele cele mai grele. Un fel de refresh button. Ai o zi proastă şi vine un bărbat la tine şi îţi spune cât eşti de frumoasă, că străluceşti, te pupă pe frunte şi îţi dă o şuviţă de păr după ureche. Da, ştiu, există o posibilitate foarte mare ca acel barbat să vrea să ajungă în pat cu tine şi nu ca să te ţină în braţe ca în basme, dar asta e, până la urmă, decizia ta dacă o faci, dar trebuie să recunoşti că vorbele lui chiar te-au înălţat şi te-au făcut să te simţi perfectă. Cred că un bărbat trebuie să ştie foarte bine cum să se comporte cu o femeie şi trebuie să ştie să îşi aleagă cuvintele foarte bine dacă îşi doreşte ceva de la ea. Chiar şi cel mai mic lucru. Eu am avut oameni care m-au afectat într-un mod atât de puternic încât au schimbat în mine tot. Au fost persoane care au intrat în viaţa mea în cel mai neaşteptat mod posibil şi au stat puţin timp, dar destul încât să ma facă "prinţesă". Am cunoscut bărbaţi care au vorbit cu mine şi nu m-au impresionat cu nimic şi am cunoscut bărbaţi care m-au făcut să mă gândesc la multe lucruri. Am dansat, am povestit, am râs, ne-am iubit. Pentru o eternitate care a durat câteva zile, poate săptămâni. Contează felul în care priveşti tu lucrurile. ATÂT!

Error 404 - Happiness not found!

Nu te mulţumi cu puţin, când ştii că meriţi mult mai mult. Nu accepta o îmbrăţişare furată, când eşti conştientă de faptul că meriţi nopţi pline de iubire.
Nu te ascunde într-un colţ să nu te vadă copilul că plângi din cauză că tac-su e bou...din acest punct de vedere, şi mă-sa e vacă. Nu meriţi un colţ în care să plângi, meriţi să radiezi de fericire, să o transmiţi altora.
Nu poţi sta într-o relaţie pentru că două zile din două săptămâni îşi îndreaptă atenţia şi asupra ta şi te ia în braţe...dacă ai noroc, faci şi sex, că dragostea e de mult plecată. A găsit alt tren, în altă gară. Fii conştientă de frumuseţea ta, fii încrezătoare, zâmbeşte, nu uita că timpul trece, nu aşteaptă după noi să ne dăm seama că facem prea mult pentru prea puţin.
Întotdeauna e greu să ieşim din zona de comfort, aşa că stăm şi ne distrugem. Te minţi că totul e bine, că eşti fericită, el te iubeşte, cum să nu te iubească? Doar ţi-a adus o floare acum un an de ziua ta şi aştepţi nerăbdătoare să o primeşti pe următoarea. La cât de repede se degradează treburile, poate următoarea o să fie o palmă, nu o floare.
De ce stai să te prăbuşeşti, cand tu ar trebui, de fapt, să te ridici, să creşti, să evoluezi?
Aminteşte-ţi la început ce mult te iubea, cât era de fericit că eşti acolo, lângă el, că îl săruţi şi ii spui "Bună dimineaţa!". Aminteşte-ţi toate lucrurile frumoase, dar nu ca să trăieşti fericirea amintirii acestora, nu ca să îţi zici "Eh, am experimentat fericirea, ce să mai vreau?" NU! Fă-o ca să îţi dai seama că meriţi mai mult, că meriţi fericirea şi ridică-te şi luptă pentru asta!
Nu uita niciodată că eşti specială, frumoasă, unică! Meriţi să fii apreciată şi iubită!

Suntem responsabili pentru fericirea noastră! Atât noi, femeile, cât și voi, barbații!

GET UP AND FIND YOUR HAPPINESS!!!

De prin lume adunate.

"Lo confiezo...fui yo quien te dejo completamente solo, fui yo quien trajo la lluvia, me he reido de ti y contigo, te he echo caminar hasta el fin del mundo, te he obligado a ver, sentir, descubrir hasta caer rendido...fui yo quien hizo que te perdieras cuando necesitabas encontrarte...y si, fui yo quien al final te hizo llorar....y ahora que ya sabes quien soy...me guardas el Secreto?"

"Era vocea lui, aveam o grijă incredibilă să nu-i rostesc numele nici măcar în
gând, şi am fost surprinsă că la auzul ei nu am căzut în genunchi, şi nici
nu m-am tăvălit pe jos din cauza durerii provocate de pierderea lui. Dar
nu simţeam nicio durere, absolut nimic."

"Lucrezi 14 ore pe zi ca viata ta sa capete un sens, esti rupt de oboseala si fericirea e pe contrasens."

"Taste in high definition."

"Sunt zile in care constat ca nu doare, umilintele nu trec si sunt pierduta-n uitare, obsedata de mandrie, sunt obsedata de onoare si e foarte trist mama, m-am facut mare. ."

"Nu am vrut să îi spun că am avut momente în care lumea ne arăta cu degetul pe stradă. Că am fi putut dansa printre anotimpuri. Am fi fost frunze și fulgi de zăpadă în cădere. Am fi fost ploi de primăvară și de toamnă. Nisip și asfalt fierbinte. Nu am vrut să îi spun că a avut momente în care m-a iubit." [alter.ego.]

"Când am realizat că sunt o fiinţă dificilă, cu multe fixaţii şi chiar mai multe defecte, că sunt îngrozitoare – instabilă, haotică, încăpăţânată peste măsură, iar peste toate prea sensibilă – am înțeles încercarea lui de a mă salva, chiar dacă scurtă, şi compromisul său de a mă iubi, chiar dacă trecător, în pofida cumplitelor mele apucături." alter.ego.

"Și nu mă tem de moarte în sine, ci doar de clipa în care nu o să mai fiu în viaţă. Fără ele, fără ei, fără emoţii, iubire, sex, ţigări, fără cărţi şi muzică. Mă tem doar de momentul în care tot ce ştiu şi am ştiut vreodată va dispărea, iar eu voi rata toată distracţia." [alter.ego.]

"Vreau să recunosc, dar nu mă întreabă nimeni azi ; iar de mâine o să mint din nou."

"....asa cum se ridicau mereu pretentiile partenerului meu: iubeste-ma fara sa ma deranjezi, accepta-ma asa cum sunt, caci nu ma voi schimba niciodata pentru tine, da-mi mie toate pernele din pat, lasa-ma sa te mint, sa te insel si sa te uit cand mi se face chef sa nu-mi amintesc, fiindca asa sunt eu, imprevizibil, navalnic, salbatic" [Alice Nastase]

“Prea femeie ca sa nu stiu sa plang, prea barbat ca sa primesc ajutor.” (Alice Nastase)

"Numără pe stradă chipurile străine care te fac să-ți fie dor de mine." :) - alter.ego

"...Dar cred că oamenii sunt masochiști, cred că în adâncurile noastre găsim o plăcere aparte în a ne lăsa frământați de frustrări stupide și mistuiți de adevărurile noastre închipuite." - alter.ego

"-Of course you see it that way. You think I`m guilty.
-I`ve told you before, it doesn`t matter what I think. But if you think saying you`re innocent, is gonna make people believe you, it won`t. Because you know who says they`re innocent??? EVERYBODY!!!" [suits]

"Când începe, iubirea însumează fluturi, libelule, basme, parcuri, ploi, nisip, ochi zgâiți în toiul nopții, tremur, cutremur, curaj, curaj de război, curaj de mamă. Când începe, iubirea înseamnă totul. Când se termină, totul înseamnă altceva."

"I`m exactly that feeling you`re trying to put into words. And I`m the guts you`ll need to tell them. I`m the wordless moment that follows. I`m the right and long awaited answer. I`m a diamond. And I `m the only thing as special as that special moment."

"O iubesc şi vreau să o iubesc, dar ea e curajoasă. Habar n-are să înoate, dar visează să facă dragoste cu marea, spune că apa ştie să fie un iubit mai bun. Marea o s-o domine şi-o să facă ce vrea din ea şi valurile o să-i răstoarne toate crezurile şi o să-i înece sufletul şi viaţa. [...]
[...] Să nu iubeşti pe cineva care scrie. O să scrie despre tine şi o să te întrebi dacă despre tine scrie. O să te recunoşti pe alocuri şi-o să jubilezi c-ai fost personaj în romane, şi-apoi o să înmărmureşti la final întrebându-te dacă chiar atât de puţin ai însemnat. [...] Mai întâi o să fii mândru că scrie despre tine, apoi gelos că poate scrie despre altul, apoi o să te urăşti când o să citeşti ce monstru ai fost şi în final n-o să mai ştii cine eşti. Să nu iubeşti. O să-ţi toace nervii şi viaţa din tine şi n-o să mai ştii cine eşti." [jurnalul Evei]

"We’re all gonna die. We don’t get much say over how or when. But we do get to decide how we’re gonna live. So do it. Decide. Is this the life you wanna live? Is this the person you wanna love? Is this the best you can be? Can you be stronger? Kinder? More compassionate? Decide. Breathe in. Breathe out, and decide." [ Grey's Anatomy]

"Să mă ocup de arta mea. Să citesc, să fiu fericită. Atât îmi trebuie. Cine are nevoie de tehnologie, case imense, de maşini scumpe, cârpe de firmă şi sute de perechi de pantofi? Nu că nu mi-ar plăcea să le am, nu mă înțelege greșit, dar nu am nevoie de ele. Şi între fericire şi lucruri, eu aleg fericirea." [alter.ego.]

"Şi dacă ea mi-ar fi dovedit că omul din mine nu murise, că eu am rămas acelaşi, cu păcatele, cu mimicile, cu patimile mele, atunci m-aş fi putut retrage din lume, aş fi fost liber să-mi aleg drumul pe care mi-l hotărâsem, aş fi fost liber să fac orice, tocmai pentru că puteam face contrariul." - Maitreyi - Mircea Eliade

"Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirmă prin intermediul activităţilor pe care le desfaşoară, dar copilul nu are altă posibilitate de afirmare decât cea a jocului."

"Au inceput sa-si vorbeasca. Si-au aflat numele intr-un pahar de vin alb, au copilarit intr-unul de vin rosu, s-au fugarit pe dealuri intr-o votca si un gin le-a fost adolescenta si, pana sa imbatraneasca, barmanul i-a alungat in strada si a incuiat usa in urma lor. Se tineau de mana.[...]" - Imblanzitorul apelor, A.R. Deleanu

"De ce sa te prabusesti in minus infinit, cand te-ai nascut sa te ridici inspre plus?"

"Cred în Plăcere, nu că este unicul scop, dar că se află ascunsă printre cele mai importante. Însă dincolo de nervi şi de ţigări, alcool, nopţi nedormite, isterie, crize severe de personalitate, căderi de calciu şi mizeria în care te îneci uneori, dincolo de renunţări, sevraj, recidivare şi clipele de epifanie ai să cauți alte trei lucruri. Singurele care contează, de fapt. Mai tari decât un banc de care râzi o săptâmână sau un Kent lung după mâncarea ta preferată, mai tari decât vinul ăsta sau iarba sau un orgasm, mai tari decât toate plăcerile combinate sunt doar dragostea, prietenia sau arta. Iar dacă le găseşti pe toate trei într-o persoană nu mai ai scăpare, gata, ai pus-o." [din 23:57. cosmogonie] alter.ego.

"S-a ridicat si a plecat, in urma ei nu a lasat decat cearceaful gol, si urme de parfum in hol."

"Insuficientul te invata in viata si este creator suprem."

"Pentru ca am parul cret si ciufulit. Pentru ca stiu sa fumez si sa spun "pula mea" cu gratie. Pentru ca sunt matura si infantila, dubioasa, instabila, haotica si rea." alter.ego

"Ia cu tine numai slipul, hai sa numaram nisipul..."

"With tired eyes, tired minds, tired souls - we slept."

Dincolo de bine, dincoace de rau – despre iubire - Alice Nastase & Aurora Liiceanu

"Pentru iubitul tau e important ca el sa creada ca-i spui adevarul. Pentru relatia ta de iubire e important sa nu i-l spui. Pana la urma, de ce ai face-o? Oricum, un barbat pricepe greu adevarurile unei femei…"

Chimie.

Am dansat cu un barbat care m-a fascinat.
Am dansat. Apoi i-am povestit unui prieten despre asta. I-am spus ca asa cum am dansat cu barbatul acela, nu am mai facut-o cu niciun altul niciodata. Nu era nimic intre noi. Nici nu e. Dar am simtit perfectiunea dansului.
Prietenul meu, un om plin de pace, mi-a spus mai apoi: "-Intre voi a fost chimie."
Am stat si am cugetat spusele lui. Asa este. :)

Hitting the reality

Un pahar de vin roșu demi-sec era pus pe măsuța ruginită. Era un pahar mare, frumos, elegant chiar. Paradoxal, acest tip de pahare sunt cunoscute sub denumirea Alegria, iar el era oricum, dar nu fericit. În dimineața aceea s-a trezit brusc, dintr-un coșmar. Tot ce ținea minte era că a fost izbit de un geam imens...a trecut prin el și a căzut in gol de la un etaj considerabil. Apoi s-a trezit. S-a dus la oglindă "să-și spele visul" și a observat că ochii îi erau roșii - ca norii la asfințit în zilele frumoase de vară. Măcar de fumam un cui - și-a zis.
Și-a petrecut ziua citind, încercând să scape de chinul din noaptea anterioară. Pentru că mereu când se întâmplă sa-și amintească un vis/coșmar, încearcă să-și dea seama ce anume în subconștientul lui l-a declanșat. Acum nu vrea asta. Așa că citește, își creează o nouă realitate.
Termină paharul de vin, termină și sticla, mai apoi sticlele și pleacă la non-stopul din colțul străzii să își mai cumpere.
Când se izbește de vântul rece de afară, de adevărata realitate, își amintește de ce a început prima sticlă, de ce a început primul pachet de țigări, de ce nu mai cântă la chitară și de ce nu mai simte mângâierea fină și delicată a ei. Pentru că ea a plecat și l-a lăsat cu zâmbetul amar, sufletul prăfuit, regretele târzii - toate acestea acoperite în cele 3 sticle de vin și 3 pachete de țigări - mărcile lui preferate.
-Ce prost am fost, și-a spus.

...și s-a întors spre casă.

Tu alegi ce e bine și ce nu, dacă drogul tău te ține`ntr-un continuu deja vu.

Fiecare avem limitele noastre. Poate mie mi se pare absolut normal un lucru, dar altcuiva i se pare dus la extremă. Toți avem dreptul la libertate de exprimare, de viață, dar în momentul în care alegi să fii într-o relație, s-ar putea să trebuiască să faci anumite compromisuri. Dacă pe mine mă deranjează ceva, fiind într-o relație e normal să îți spun. Tu alegi dacă poți sau nu poți să nu mai faci încă o dată chestia care mie nu îmi place. Aici intervine nivelul de iubire și respect pe care le ai față de mine. Și viceversa. Iar dacă ceilalți au de comentat în privința asta, nu uita, ei sunt doar personajele colective. Mă rog, ideea e că, știind că pe tine te deranjează ceva, te respect atât de tare încât să mă conformez, pentru că nu e un sfârșit de lume și nici nu pierd nimic. Bineînțeles, aștept asta și din partea ta.

Everybody deserves a second chance

De obicei când vreau să mă deconectez, mă uit la seriale. Pentru că mă fac să fiu atentă la întâmplările lor, mă implic atât de tare în poveștile lor, încât plâng dacă e vreo scenă mai tristă. Dar reușesc. Mă deconectez. De când am terminat de vorbit la telefon, mi-am pus un episod dintr-unul din serialele pe care le urmăresc. De data asta nu a reușit să facă nimic pentru mine că pe tot parcursul m-am gândit doar la tine, fără absolut nicio exagerare..Nu știu cum să descriu ce simt acum, știu doar că m-a speriat atât de tare gândul pierderii tale, încât cred că sunt într-o (ușoară) stare de panică...am stări climaterice, curge apa pe mine, efectiv, apoi mi-e frig și mă învelesc până la gât, îmi amintesc tot și iar mi se supraîncălzește corpul. Nu vreau să nu mă știu a ta, nu vreau să nu te știu al meu. Nu vreau să te pierd, nu vreau să-ți mai greșesc, nu vreau nicio clipă să nu te respect, iubesc...Știu cât de tare am greșit, știu că nu merit nimic, dar te vreau înapoi. Vreau să fiu a ta, doar a ta. Vreau sfârșit de conversație în care să mă pupi și să te pup. Te vreau pe tine, doar pe tine. Când ai început să urli la mine, m-am îndrăgostit și mai tare de tine. Sunt un om al cuvintelor, I need words, iar dacă asta înseamnă să fii mai dur, fii. Fă-mă să înțeleg tot. Nu vreau ocolișuri și nu vreau să-ți ascunzi simțirile sau să le spui pe lângă că "poate o să-nțeleagă". Sunt un om al cuvintelor, da. Îmi doresc să fiu iubita pe care ți-o dorești și pe care o meriți. Dar pentru asta, mai am nevoie de o șansă de la tine, dacă ești dispus să o oferi. Te iubesc.


Everybody deserves a second chance.

Do you love me? Cause I do and I will. Forever.

Vulcan de emoții și trăiri. Așa o descria el în mintea lui și așa și-o dorește mereu. Știe că e singura femeie care îl mai poate face să simtă ceva, știe că e atât de răvășit de trecutul celeilalte încât doar provocările ei îl mai pot atinge. Tresare de fiecare dată când, pe stradă, simte parfumul discret și totuși atât de năucitor pe care îl poartă ea, zeița zilelor de vară. Își aduce aminte de ea de fiecare dată când, într-un bar, pe o masă, vede un pachet de țigări - Sobranie Slims Blues și, deși se panichează, se roagă să fie al ei, se roagă s-o întâlnească din întamplare și sa dea vina pe destin. "Destinul ne vrea împreună.", și-ar spune el. Dar nu e ea și pachetul nu e al ei, iar destinul...destinul își spune clar punctul de vedere.
Ei au fost mereu ca vremea. Atât de frumoși, dar atât de diferiți încât asta i-a despărțit. Nu au fost așa puternici cum și-ar fi dorit. Ea era intensă, spontană, nebună și el a fost mereu un om liniștit. Diferențele au fost cele care i-au făcut să se dorească atât de tare și tot ele au fost cele care, în final, i-au despărțit. Și totuși, a fost a doua femeie care i-a atins sufletul, dar i l-a atins atât de tare încât l-a răvășit. Și la ea s-ar întoarce întotdeauna și s-ar lăsa distrus iar și iar și iar de acel vulcan care oricât de liniștit ar putea fi câteodată, el știe - la un moment dat erupe și distruge totul în jurul lui. Așa că se retrage în camera lui și mai fumează o țigară și se chinuie sa dea totul uitării. Dar e al ei. Pentru totdeauna.

Mai mult ca perfect.

Trebuie să scriu despre tine pentru că te simt atât de cald în sufletul meu încât îmi vine să urlu de fericire și de fiecare dată când îmi treci prin minte, fața mi se luminează și zâmbetul mi se lărgește până la urechi. Știind că peste doar două săptămâni îți voi simții mirosul, buzele, îmbrățișarea, mă emoționez și mă fericesc mai ceva ca un copil. Îmi imaginez cât de mult o să te terorizez cu poze, cu sărutări, trăiri speciale. Aștept să savurez alături de tine adierea vântului într-o seară frumoasă de vară, să te duc în locuri frumoase, să-ți pun melodii speciale și să-ți spun cât de mult mă făceau să mă gândesc la tine și cât de mult te-am așteptat. Acum încep să devin atât de nerăbdătoare și îmi pare bine când, seara, pot să mai șterg o zi de pe listă, că așa, ești mai aproape. Nimeni nu mă cunoaște mai bine decât mine și știu că atâta emoție o să adăpostesc în mine încât înainte cu o noapte să te văd nu o să dorm. O să fie cea mai frumoasă așteptare. Ahhhh!!! Te vreau alături de mine atât de puternic, atât de sincer, atât de devotat...

LUCKY!

As vrea sa fiu tare. As vrea sa fiu fata puternica ce nu e doborata de nimic. As vrea, ca si atunci cand am zile proaste, sa nu observe nimeni...sa stiu doar eu si sa-mi afisez zambetul oricand ies undeva, oricand ma intalnesc cu cineva. Si nimeni sa nu stie cand, zambetul se zbate sa se tina, ca sa nu coboare siroaie de lacrimi pe obrajii mei. Da, chiar mi-ar placea sa fiu asa, dar asta ar insemna sa fiu de piatra, sa fiu cine nu sunt.
Caci eu sunt copilul care isi varsa si ultima picatura de lacrima dupa catelul pe care il avea de 11 ani si care, in lupta cu batranetea si cu boli grele, a pierdut batalia si a murit. Sunt eu, cea care de 2 ore plang pentru asta fara incetare. Ma opresc, ma pierd in ceva serial cateva minute, imi amintesc si o iau de la capat. Pentru ca era catelul meu drag, pentru ca l-am iubit si il iubesc cum nimeni altcineva nu a facut-o si nu o va face vreodata si nu il voi uita niciodata ca a fost frumos, special, deosebit.
Sunt mandra ca sunt asa, ca stiu ca am un suflet bun si stiu iubi. Si nu as putea trece in nicio clipa prin asta fara cei care ma iubesc si ma accepta pentru tot ceea ce sunt.

Când există oameni care mă încurajează și au încredere în mine, mă descurc. În momentul în care îmi zice cineva important din viața mea că nu sunt bună de nimic, e ca și cum îmi însămânțează ideea aia în cap și chiar nu mai îs bună de nimic. Mă panichez și mă stresez și am impresia că sunt acul din carul cu fân. Sau, mai bine zis, un mic firicel de iarbă de pe o plajă mare și lată. Nu-mi place deloc situația asta...nu îmi place negativismul care crește în mine și urăsc să zic asta, dar într-adevar, în lumea în care trăim totul se rezumă la bani. Căci dacă îi ai, poți face ceea ce vrei să faci. Dacă nu îi ai, te stresezi să îi faci și nu te mai poți bucura de nimic. M-am săturat!!!

Am zărit lumina - Marin Sorescu

Am zărit lumina pe pământ
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi
Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?
Mulţumesc, nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspunsuri,
Abia dacă am timp să pun întrebări
Dar îmi place aici.
E cald, e frumos,
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.
Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
O cafea neagră voi servi, totuşi
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară.

Monolog.

Inima mea e la tine..nu, nu a fost alegerea mea să ți-o dau, a fost o întâmplare, a fost un lucru imprevizibil și pe care nu îl puteam ocoli...nici tu nu știai că se va întâmpla, dar, până la urmă, cine știa? Nu noi, asta-i sigur....Dar nu, nu mă înțelege greșit, nu-mi pare rău, sunt fericită că s-a întâmplat așa pentru că până acum ce am descoperit în tine sunt chestii și gesturi pe care sincer, nu credeam că un bărbat le face...Te-ai șlefuit frumos, ca un diamant și ești de neprețuit. Sunt convinsă că faptul că din adolescență te-ai crescut tu, pe puterile și umerii tăi au contribuit foarte mult la formarea bărbatului care ai ajuns să fii până acum și faptul că între noi s-a întamplat schimbul de sentimente acum este perfect, pentru că un moment mai bun nu se putea. Perfect timing, baby, perfect timing...Mai devreme nu eram eu capabilă de iubirea ta, mai târziu poate era prea târziu, dar atunci când s-a întâmplat a fost momentul în care aveam cea mai mare nevoie de tine și ai venit, mi te-ai arătat și m-ai cucerit cu adevărat.

Da, inima mea e la tine, te rog, ai grijă de ea, că e fragilă și se poate sparge oricând, iar cioburile...va trebui să le culeg eu...lucru care nu e imposibil, dar fărașul l-am aruncat, așa încât să îl găsească o altă persoană care are nevoie de el.

Da, inima mea e la tine și sper că așa va rămâne mereu, protejeaz-o, căci eu pe a ta am pus-o într-un seif și nu am de gând să-l mai deschid vreodată.

Summer!

Vara este o persoană. Vara este o domnişoară tânără, bronzată, cu un corp superb. Are sâni medii, naturali, frumoşi, nu are urme de costum de baie, are părul blond şi cârlionţat. Iubeşte marea în toate ipostazele ei...o iubeşte când e liniştită, dar şi când e agitată, cu valuri imense şi periculoase. Adoră zilele călduroase, normal, dar ştie că şi ploaia e frumoasă şi romantică şi o acceptă ca atare, căci această domnişoară frumoasă ia mereu lucrurile pozitive din tot. E cea mai optimistă persoană şi se îmbracă mereu cu fuste şi rochiţe viu colorate. Galbenul e culoarea ei preferată şi cel mai mult îi place să-l asorteze cu roşu sau verde. Vara este, în esenţa ei, o domnişoară rebelă care ştie ce vrea. Este o veşnică îndrăgostită. Iubitul ei este un tânăr chipeş, bărbos şi bronzat, un bărbat foarte puternic, chiar dacă nu o arată mereu, dar ea îl cunoaşte foarte bine. El este Soarele, cu care câteodată se ceartă, ca în orice relaţie, dar asta se întâmplă mereu din cauza Norilor. Ei călătoresc foarte mult, de cele mai multe ori împreună, chiar dacă Soarele mai merge în scurte călătorii prin lume şi fără ea.
Cel mai mult îmi place despre ei faptul că pot fi în mai multe locuri în acelaşi timp, parcă ar avea clone. Cred că ar trebui să se căsătorească, chiar dacă relaţia lor deja e destul de formală şi cunoscută.
Vara este Femeia Perfectă şi Soarele - Bărbatul Perfect, dar s-au găsit şi se iubesc, iar iubirea lor e veşnică.

Stop joc !

Aş ! Am !

Ştiu că mi-ai zis că prezentul contează şi sunt perfect de acord…eşti cel mai frumos prezent pe care aş putea să-l am. Tu. Dar, inevitabil, ne gândim şi în viitor. Nu trăim în el, nu am putea, decât dacă, eventual, am fi într-o continuă stare de visare...iar în momentul în care eu îmi imaginez un viitor, mi-l imaginez cu tine. Văd dimineţi când m-aş trezi în braţele tale şi te-aş săruta uşor, nu prea apăsat, aşa, ca o adiere de primăvară, m-aş ridica şi aş păşi încet spre bucătărie unde ţi-aş prepara o cafea luuungă şi un ceai verde cu o felie de lămâie. L-aş lua din dulăpiorul în care am avea multe sortimente de ceaiuri. Am avea multe recipiente drăguţe albe şi verzi, farfurioare în diferite forme în care ţi-aş pune bucăţi de fructe. Ţi-aş rupe câteva bucăţi de Toblerone – ciocolată neagră şi le-aş aşeza într-un bol micuţ alb. Ţi-aş pregăti un sandwich sau o salată şi le-aş face un decor deosebit. Le-aş aranja frumos pe o tăviţă şi aş pune şi o lumânare plus nelipsitul antibiotic din fiecare dimineaţă. Apoi, aş veni înapoi în cameră şi te-aş săruta din nou, de data asta mai apăsat şi te-aş invita în bucătărie să ne bucurăm împreună de acel mic dejun deosebit. Aş face multe poze şi aş preţui fiecare clipă alături de tine, zâmbetul, ochii, parfumul, esenţa ta. Am avea o bibliotecă frumos aranjată cu tot felul de cărţi - ale mele, ale tale pe care am îmbogăţi-o în timp. Ar creşte, alături de noi şi de iubirea noastră. Am avea un pick-up şi multe viniluri cu melodiile clasice pe care tu le preferi şi un spaţiu special pentru fagotul tău. Un pian micuţ şi chitara mea roz. Ar fi colţul musical. Văd duminici în care am citi şi am cânta. Văd simplitatea lucrurilor frumoase pe care le-am descoperi în fiecare zi împreună. Alături de tine aş învăţa să prepar supică, poate aş învăţa câteva acorduri la chitară, la pian şi aş învăţa în fiecare zi un lucru nou despre iubire. Văd seri senine şi nopţi pline de dragoste. Poate m-aş lăsa şi de fumat, chiar dacă-mi place atât de mult gestul în sine, dar iubindu-te aş fi fericită mereu. Ti-aş mângâia mâinile frumoase şi ţi-aş şopti la ureche că te iubesc. Aş merge cu tine în excursii pline de plimbări şi aş descoperi sufletul mării din nou de fiecare dată când aş zări-o. Ţi-aş săruta buzele cu aceeaşi sete mereu şi ţi-aş spune Bună mimimeaţa iubire, iar seara, înainte de culcare, ţi-aş săruta pleoapele, m-aş îngrămădi la pieptul tău şi ţi-aş spune Noapte bună frumosul meu. Ţi-aş oferi cele mai sincere zâmbete şi cele mai frumoase zile în care, după cum bine ştii, soarele ar străluci mereu, oricât de înnorat ar fi afară.
…iar tu…ai fi cel mai împlinit bărbat, căci eu, ţi-aş oferi totul şi multe altele în plus.

Nu, nu sunt planuri, sunt simple idealuri şi dorinţe venite într-o frumoasă zi în care tu eşti, ca întotdeauna, prezent în sufletul meu…pentru că nu-mi pot imagina nimic fără tine.







...jumătăţii mele pierdute şi regăsite.

Terminalul 2 - poarta către iubire.

Aeroport. O sursă de zâmbete, fericire, dar în acelaşi timp de lacrimi şi multă tristeţe. Paradoxal, este o încăpere care are accesul spre multe destinaţii, dar care adăposteşte sentimente aflate la polul opus unele de altele. Câte zâmbete a văzut aeroportul e imposibil de zis. Lacrimi de bucurie când cineva drag soseşte şi infinite lacrimi la plecare. E greu pentru toţi la despărţire. Unei mame care îşi lasă copiii în urmă, nepoţi, familie, pe toţi cei dragi ; unui cuplu care nu ştie când e următoarea revedere etc. Aşa e, dragostea e mai intensă după o perioadă de distanţă, dar asta nu înseamnă că nu e al naibii de greu.


Stăteam azi în aeroport, minunata punte de plecări, respectiv sosiri şi îmi imaginam venirea lui. Îmi imaginam că de undeva, de pe o poarta iese el, cu acelaşi zâmbet sincer şi sar la el în braţe şi nu ma mai desprind. Îi vedeam ochii verzi de fericire şi pe ai mei adăpostind câte o lacrimă pe care, oricât de mult m-am abţinut să o păstrez, nu am reuşit, aşa că şi-a croit drum pe obrajii mei. Îl sărutam şi mă strângea în braţe aşa cum numai el ştie şi timpul…el se oprise în loc sau cel puţin aşa aveam impresia pentru că extazul pe care-l simţeam făcea să dispară totul în jurul nostru. Oamenii, magazinele, pereţii şi orice lucru sau făptură prezentă de acolo erau martorii declaraţiilor de dragoste pe care inimile noastre şi le făceau bătând cu putere în piept. Parcă se auzea muzica pe care o creau. Era intens, delirant, absolut.


A fost un vis pe care l-am creat în mintea mea, părea real, ce-i drept. Abia aştept să-l împlinim, iubirea mea. Când va fi cazul, eu voi fi acolo, în dreptul porţii sosiri plină de dorinţa de a-ţi săruta din nou buzele perfecte.