"Trebuie să recunoaştem că toate jocurile dintre un bărbat şi o femeie, chiar şi cele mai literale sunt implicit sexuale."

Magicianul - John Fowles

Se afișează postările cu eticheta marea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta marea. Afișați toate postările

marți, 19 martie 2013

Summer!

Vara este o persoană. Vara este o domnişoară tânără, bronzată, cu un corp superb. Are sâni medii, naturali, frumoşi, nu are urme de costum de baie, are părul blond şi cârlionţat. Iubeşte marea în toate ipostazele ei...o iubeşte când e liniştită, dar şi când e agitată, cu valuri imense şi periculoase. Adoră zilele călduroase, normal, dar ştie că şi ploaia e frumoasă şi romantică şi o acceptă ca atare, căci această domnişoară frumoasă ia mereu lucrurile pozitive din tot. E cea mai optimistă persoană şi se îmbracă mereu cu fuste şi rochiţe viu colorate. Galbenul e culoarea ei preferată şi cel mai mult îi place să-l asorteze cu roşu sau verde. Vara este, în esenţa ei, o domnişoară rebelă care ştie ce vrea. Este o veşnică îndrăgostită. Iubitul ei este un tânăr chipeş, bărbos şi bronzat, un bărbat foarte puternic, chiar dacă nu o arată mereu, dar ea îl cunoaşte foarte bine. El este Soarele, cu care câteodată se ceartă, ca în orice relaţie, dar asta se întâmplă mereu din cauza Norilor. Ei călătoresc foarte mult, de cele mai multe ori împreună, chiar dacă Soarele mai merge în scurte călătorii prin lume şi fără ea.
Cel mai mult îmi place despre ei faptul că pot fi în mai multe locuri în acelaşi timp, parcă ar avea clone. Cred că ar trebui să se căsătorească, chiar dacă relaţia lor deja e destul de formală şi cunoscută.
Vara este Femeia Perfectă şi Soarele - Bărbatul Perfect, dar s-au găsit şi se iubesc, iar iubirea lor e veşnică.

luni, 25 mai 2009

Prima ei iubire.

S-a dus la mare. Era fericita. Si`a luat cu ea un pachet de tigari si o sticla de vin. S-a urcat in personal si nu i-a pasat cand va ajunge…avea de gand sa isi petreaca toata ziua pe plaja. Nu era inca vara si nu era nici cald. S-a gandit foarte mult la momentul acesta si l-a asteptat si mai mult. Nu avea de gand sa se mai gandeasca la trecut. Vroia doar sa se indeparteze de “Bucurestiul acela infect care ii mananca zilele” . Cand a ajuns a simtit o liniste imensa. Avea la ea doar bani de tren si eventual de inca un pachet de tigari. A incercat de prea multe ori sa il faca pe baiatul acela sa simta ceva, dar intr-un final s-a saturat si ca un punct final a plecat pentru o zi si cine stie poate si o noapte in Vama. Acolo simtea ca avea tot si oricum dragostea care o simtea pentru imensitatea aia de apa nu i-o putea fura nimeni. A vorbit cu marea…si i-a placut. A intrebat-o ce mai face si marea i-a spus ca a asteptat-o de mult. I-a mai spus ca nu credea ca va veni, cel putin nu acum si ca a facut-o fericita. Ea, era linistita..marea in schimb era agitata..poate asa isi manifesta dragostea. Ar fi vrut sa fie capabila sa o imbratiseze, dar nu putea…era prea mare pentru un corp atat de mic. Asa ca a lasat marea sa o imbratiseze pe ea. Si i-a simtit dragostea. Apoi marea i-a spus ca data viitoare va veni cu un baiat. I-a promis asta.

Seara, dupa ce a terminat sticla de vin si pachetul de tigari, a plecat acasa. Acum nu mai vedea Bucurestiul urat. Acum totul i se parea frumos…si era atat de bine…

Este hotarata sa fie fericita…si e si mai hotarata ca, data viitoare, sa se intoarca in Vama cu un baiat. Sa ii prezinte marea asa cum o vede ea…prima ei iubire..