Chiar nu vreau sa discut. Sunt las, asta e, poate asa e felul meu de a fi. Poate ca asa imi e mai usor...Tu nu m-ai sufocat deloc, niciodata, dar din pacate eu ma sufoc de unul singur. Nu e placut nici pentru mine, cum nici pentru tine nu e, dar nu vreau sa vorbesc cu tine la telefon fiindca ar fi si mai greu, cel putin pentru mine.Simt ca nu sunt pregatit pentru o relate...mai ales una la distanta, varsta e de vina si nu glumesc, ma simt inca un copil.De aia iti zic ca eu ma sufoc de unul singur.Chiar nu s-a intamplat nimic in mod special, pur si simplu a fost de moment, m-am gandit ca nu ajungem nicaieri asa, si da incaodata, sunt las, pentru ca nu am vrut sa mai am rabdare, dar asta e felul meu de a ma "apara" sa zic asa, k alt cuvant nu am gasit. Imi pare foarte rau, trec printr-o perioada foarte grea, sunt foarte irascibil, foarte "defensiv", nu mi-am gasit inca rostul pe planeta asta. Crede-ma k sunt si acum acelasi pe care l-ai cunoscut.
Asa este firea mea, ma implic total, si renunt la fel. Din pacate sunt foarte impulsiv si reactionez fara sa gandesc foarte mult. Dar trebuie sa intelegi ca nu am facut-o ca sa te ranesc pe tine cu ceva. Pur si simplu s-a intamplat.Inca odata imi pare sincer rau.Adio...